|
Termeni despre difuzor:
Fs -frecventa de rezonanta a difuzorului în aer liber- este frecventa la care transferul de energie între componentele oscilatorului si aer este maxim. . Se caracterizeaza printr-o impedanta marita a bobinei difuzorului. Pentru basi, o frecventa de rezonanta mai scazuta implica si capacitatea acelui difuzor de a reda frecventa într-un registru mai grav.
Qts (adimensional), nu este un factor de calitate, ci unul de amortizare. Cu cât valoarea lui este mai mica, cu atât difuzorul este mai "amortizat", respectiv echipajul mobil este mai bine controlat (poate creea probleme în reproducerea frecventelor joase la un nivel acceptabil pentru difuzoare mici). Se compune din Qms (factorul de amortizare mecanic al fluturelui si al suspensiei -cu cât este mai mare cu atât difuzorul are tendinta de a rezona, de a-si continua oscilatia, dupa ce impulsul asupra lui a încetat, apropiind difuzorul de comportamentul unui resort; cu cât este mai mic cu atât membrana se va "opri" când trebuie) si Qes, factor de amortizare electric al sistemului bobina-magnet, cel care conteaza cel mai mult, de fapt, si care este dictat de alti parametri; cu cât este mai mic, cu atât ansamblul este mai amortizat (damped).
Vas, sau volumul de aer care în conditii normale are aceeasi complianta (inversul constantei elastice) cu cea a difuzorului.Intra în calculul volumului net al incintei acustice în care difuzorul are un raspuns uniform în frecventa.
Acestia sunt cei 3 parametri de baza care dicteaza, cât de cât, raspunsul în incinta si volumul ei.
Alti parametri:
SPL= presiunea acustica dezvoltata la o anumita putere (referinta:1W. un difuzor decent are SPL~90dB la 1W la o distanta de 1 metru, pe axa difuzorului, la o frecventa esantion, de obicei 1000hz, 500Hz la mid woofere).
BL= masoara forta motorului; cu cât este mai mare valoarea (presupunem woofer de 8 inch:poate varia între 3 si 20T*m), cu atât difuzorul este mai amortizat: are SPL mare, controleaza bine membrana si difuzorul are raspuns tranzient mai bun, cere magneti puternici si bobine mari.
Xmax- cursa maxima liniara a membranei într-un singur sens, care pastreaza un numar constant de spire în câmpul magnetic. Daca se depaseste Xmax, apar distorsiuni; se poate ajunge chiar la Xmech si distrugerea mecanica a difuzorului (aceasta în cazul în care nu se arde, adica se întrerupe bobina din cauza puterii prea mari).
Le= parametru foarte important pentru midwoofere; producatorii se cam feresc de el. Ori pentru motoare puternice, ori pentru puteri mai mari suportate, producatorii fac bobine mari, cu inductante mari, care afecteaza mult raspunsul la frecvente mai înalte (peste 400Hz). Cu cât este mai mic, cu atât mai bine.
Sd= suprafata membranei.
Dia= diametrul membranei+1/3 din suspensie.
Z= impedanta difuzorului, constanta pe o plaja de frecvente. Midwoofer ca exemplu: Z este mare la Fs, scade, se stabilizeaza (Z din specificatii, 4, 8, 16 ohm) si creste din nou o data cu frecventa. Difuzorul actioneaza ca un filtru, trece jos, bobina respingând frecventele înalte.
Re= rezistenta bobinei în curent continuu; intra în calculul BL.
Cms= complianta sistemului mobil (de fapt a suspensiei) este inversa constantei elastice.
Mms= masa mobila, pusa în miscare de motorul difuzorului (magnet si piesa polara). Daca este mai mare, Fs tinde sa scada, dar o data cu Fs scade si SPL. Toate sunt compromisuri, pentru atingerea unui maxim de performanta.
Principalul scop al incintei acustice este de a bloca undele de revenire a membranei care ar putea interfera distructiv la frecvente joase (difuzoarele de bas fara incinta nu redau basi). Explicatia este cât se poate de simpla. În timpul alternantei pozitive, membrana iese în afara si creeaza un front de presiune pozitiva, aerul pur si simplu este miscat în fata, lasând în spatele difuzorului un gol, centru de presiune joasa, care contracareaza acea concentrare a aerului în fata membranei (ce tinde spre echilibru). Incinta acustica separa cele doua medii, lasând membrana sa miste aer fara ca acesta sa fie "supt" înapoi de centrul de presiune joasa din spatele difuzorului (aerul va fi desigur tras înapoi în timpul alternantei negative, când membrana întra în interior, creînd unde sonore).
Multi DIYeri viseaza la incinta perfecta, dar habar nu au ce muzica vor sa asculte. Degeaba ai boxe de 10 000 de euro daca asculti manele în format mp3 la 128Kbps.
Un constructor de incinte trebuie sa se gândesca mai întâi la ce muzica vrea sa asculte si sa caute incinta, difuzoarele, care i se preteaza. Incintele acustice sunt, ce-i drept, compromisuri. Nu are rost sa îti faci un subwoofer care sa coboare la 20de Hz daca asculti rock, sau muzica clasica. Nu stiu ce rost are sa îti faci subwoofer, chiar daca spui ca ai nevoie ca sa poti asculta cele doua note de orga de 16 si 30 de Hz. Nu are rost sa îti iei tweetere care sa urce la 60KHz, ca nu esti câine. Lista continua.
Presupunem ca ne-am stabilit telul, ascultam, sa zicem, jazz.
Pentru jazz, nu avem nevoie de difuzoare care sa coboare la 30Hz, deci în cele mai multe cazuri, si cu difuzoare sa zicem bunicele, o pereche de boxe pe doua cai este perfecta. Difuzorul nu are nevoie de aerul din incinta ca sa functioneze, pentru el incinta este doar suport, asa cum vom observa mai târziu, conteaza mult amplasarea lui. Întreg volumul de aer va fi utilizat de catre difuzorul de medii-joase.
Putem alege doua tipuri de incinte pentru boxele noastre pe doua cai: închisa si bass-reflex (lasam deoparte artificii gen: membrana aperiodica, VTP, Transmission line, Open baffle si altele, mai dificil de pus în practica de începatori). Cea mai vaga idee despre aplicabilitate a unui difuzor ne-o facem din EBP (efficiency bandwidth product) Fs/Qes; daca e mai mic ca 60, difuzorul se preteaza în incinta sealed, daca e mai mare ca 60, incinta bass-reflex este cea mai buna alegere.
Materialele folosite pentru incinte acustie trebuie sa fie cât mai rigide si amortizate, sa nu intre în rezonanta si sa poata contracara aceste rezonante. Cele mai bune sunt plumb ciment, marmura. Se pot folosi foarte bine placi lemnoase aglomerate (în niciun caz lemn de brad). INCINTA ACUSTICA NU ESTE CUTIE DE REZONANTA PENTRU DIFUZOR,CA LA INSTRUMENTE MUZICALE! EA NU AMPLIFICA, NU ADAUGA COLORATII, DOAR BLOCHEAZA UNDE NEDORITE!). Se pot folosi placi gen: HDF, MDF, PAL, Plywood, Tego, poate OSB (mie nu-mi place). Materiale suficient de rezistente, cu grosimi de minim 15mm. Incintele trebuie ranforsate pe interior, ca având pereti interiori cu decupaje suficient de mari (pentru cumunicarea între "camere"). O incinta bine construita suna a plin, nu a butoi.
Incinta închisa...este ceea ce este o incinta etansa. Blocheaza complet unda de revenire, transforma undele stationare în caldura (incinta închisa are nevoie de material fonoabsorbant pe pereti ,mai mult sau mai putin: lâna, melana, pâsla, vatelina, burete cofrat). Este utila întrucât suporta puteri mari si controleaza mai bine miscarea membranei difuzorului la frecvente joase, aerul din interior actioneaza ca un arc împotriva miscarii excesiv de mari a membranei. Are nevoie de difuzoare specializate, cu Fs mai jos, pentru a coborî, cât de cât, în frecventa si Qts undeva peste 0.5 (difuzoarele super amortizate nu se preteaza la incinte închise întrucât alaturi de aerul închis care actioneaza ca un arc, difuzorul ar reproduce foarte atenuat frecventele joase). Atenuarea este destul de slaba, 12dB pe octava, iar raspunsul tranzitoriu este bun (capacitatea ansamblului de a face trecerea de la o freventa joasa la una înalta foarte repede si precis). Un parametru important este Group delay, care reflecta o "întârziere" a frecventelor joase în raport cu cele înalte, datorate trasaturilor difuzorului, inertiei membranei, etc. Group delay la o incinta închisa este întotdeauna mai mic decât la bass reflex (un avantaj, sa zicem, în conditiile în care nu vrem sa auzim mai întâi cinelul si pe urma toba, în loc de amândoua în acelasi timp, asa cum ar trebui). Comparatia mea este exagerata. O regula grosiera zice ca valoarea GD trebuie sa fie sub 400/frecventa luata în calcul (softurile de calcul ajuta mult). Schimbarile lente în GD nu sunt audibile, cele bruste sunt. Valoarea Qtc se alege 0,707 , de regula cea pentru raspuns uniform, o valoare mai mica înseamna bas mai mult, dar o usoara scadere a presiunii acustice, cu GD ceva mai mare si cursa membranei mai mare, deci suporta putere mai mica. Qtc peste 0.7 înseamna incinta supraamortizata, volum mic, frecventa de rezonanta mai mare si sunet "boomy", o cocoasa în frecventa, undeva mai sus, care se aude si estompeaza restul spectrului. Difuzorul poate fi pacalit ca lucreaza în incinta mai mare prin adaugarea de material fonoabsorbant, care are capacitatea de a reduce reflexiile si a transforma mai multe unde în caldura decât peretii goi. Prin adaugarea de fonoabsorbant (pâna la 70% din volum, difuzorul poate avea volum mai mare cu pâna la 50%, aceasta depinde de fiecare difuzor, iar adaugarea de material fono se face prin încercari).
,ne spune care este frecventa la care amplitudinea a scazut cu 3dB (o scadere de 3dB a presiunii sonore este audibila) cu cât frecventa este mai scazuta, cu atât incinta va coborî liniar mai jos.
Incinta Bass-reflex
Nu va fi folosita doar pentru blocarea undei de revenire, ci va actiona ca o cavitate rezonanta, augmentând raspunsul în frecvente joase. Primul considerent: foloseste mai putin material fonoabsorbant, iar volumul incintei este mai mare decât al celei închise.
Caracteristica ei constructiva o reprezinta rezonatorul helmholtz: acel tub (de plastic, de obicei; exista si asa zisele „duct-uri”, cu forme variate, confectionate, de obicei, din materialul din care se face incinta). Portul acordeaza incinta la o anumita frecventa, conform unei ecuatii , unde v=viteza sunetului în mediu(aer), S=suprafata portului, V=volumul incintei,fara port; L=lungimea portului. Simplist vorbind, aceasta este formula care calculeaza frecventa de rezonanta a unei incintei. Nu intram în detalii, probabil pe n site-uri se gasesc n formule, care de care mai precisa. Pentru simplificare, nu includem end correction factor (lugimea unui port nu este lungimea lui neta, se mai adauga o mica parte la extremitati, ceea ce îl face sa para mai lung si sa scada frecventa de acordaj). Eroarea la neaplicarea regulii cu end correction poate fi de 2, 3 Hz. Portul se poate aseza oriunde, atâta timp cât distanta dintre el si pereti este de cel putin un diametru al portului. Material fonoabsorbant nu trebuie sa existe în prejma lui deoarece functionarea lui se bazeaza pe cuplajele undelor sonore din incinta (de aici si cantitatea mica de material fono). Portul trebuie sa aiba un diametru suficient de mare ca sa nu înceapa sa "fluiere" la frecvente joase si puteri mari, când cursa membranei este mare. Grosier 6, 7cm la 8 inch, 10 cm la 10 inch, 12-14 cm la 12 inch.
Incinta bass reflex, mai galagioasa, are capacitatea de a reduce cursa membranei la frecvente pâna în frecventa de acordaj, ceea ce se traduce în distorsiuni mai putine la puteri mari (aerul din port "lucreaza" împotriva miscarii membranei). Cursa membranei este minima la frecventa de acordaj (membrana aproape ca sta pe loc, portul si membrana sunt ÎN FAZA), iar portul preia sarcina reproducerii sunetului (viteza aerului prin port este maxima, de preferat sub 30m/s pentru ca începe sa „fluiere”). Problema vine sub frecventa de acordaj, când difuzorul si portul sunt în antifaza, si cursa membranei creste foarte mult, difuzorul putând fi distrus la puteri mari (de aici incapacitatea incintei bass reflex de a suporta la fel de multa putere ca cea închisa). Se poate rezolva problema prin adaugarea unui filtru activ ce trece sus,undeva sub frecventa de acordaj, aproape de ea. Atunci difuzorul va suporta o putere mai mare decât în incinta sealed. Un difuzor poate coborî chiar mai jos în incinta bass reflex prin acordarea lui mai jos decât în cazul unui aliniament liniar, si setarea unui filtru activ trece sus cu un Q mai maricel (2 sau 3) (factor de calitate, sau amplificare la frecventa de taiere), care sa compenseze scaderea presiunii acustice datorate acordajului jos.
Din cauza suprafetelor netede se creaza ecou in incinta => distorsiuni in gama larga, frecarea sunetului are o viteza foarte mare pe suprafete netede, fine, ceea ce nimeni nu vrem, viteza sunetului (pentru frecvente joase) in porturi nu trebuie sa depaseasca o viteza de aproximativ 37 m/s.
Cu cat suprafetele sunt mai rugoase, abrazive si rigide sunetul iese mai clar, nu se formeaza ecou, nu se izbesc sunetele in membrana pentru a forta bobina , folosesti performantele difuzorului mai mult %.Degeaba va luati difuzoare la 2000 lei daca nu aveti in vedere cel putin aceste ''reguli''.pentru constructia incintelor.
O parere pentru fullrange ar fi: trebuie volum mare (cam cel putin 100 l)a incintei pentru a-ti scoate un bas care sa te satisfaca.
Va sunt de ajutor informatiile?
Ultima oară modificat de Andrei L. pe Sâm Iul 03, 2010 3:56 pm, modificat de 3 ori în total.
|
Autentificare
Înregistrare
FAQ
Căutare
tnx